Ciocu-mic.Ro

din blocul său

sau

din garsoniera sa

Acest cel mai celebru, vaszică, simţi nevoia, acum vreo câţiva ani, să-l pomenească pe regretatul meu prieten Tudor Vasiliu.

Şi pentru asta, s-a servit, fără să mă prevină, de pe următoarea pagină a blogului de faţă: http://ciocu-mic.ro/wordpress/?p=11617 .

Ce a ieşit din asta se poate vedea în numărul din august 2014 al nu mai puţin celebrei publicaţii Oglinda literară de la Focşani, de care am aflat nu de mult, întâmplător:

A ieşit un ghiveci jenant, în care un Dracu Ştie Cine arată că nu-i convine ce am scris eu acolo (sau poate ce a scris bietul Tudor Vasiliu?). Sau cine ştie ce-o fi vrut să demonstreze amestecând deanboulea o “tabletă” de pe pagina aceea cu titlul unui alt material de pe blogul acesta - şi punându-mă, astfel, într-o situaţie de tot rahatul faţă de oricine s-ar nimeri să creadă că prostia aia de titlu din Oglinda literară îmi aparţine.

Sau era beat. Sau, pur şi simplu, tâmpit. Către această din urmă supoziţie mă mână împrejurarea că tâmpenia de mai sus, aşa cum apare ea în ediţia pe hârtie a prestigioasei publicaţii clocite pe banii bravei primării focşenene, exact aşa este menţionată în catalogul Bibliotecii Naţionale:

Însă, după cum se vede, în catalogul Bibliotecii Naţionale e trecut şi autorul. El se numeşte Aureliu Goci. Dacă nu ştiaţi cine-i ăla, uite că aţi aflat.

www.easy-hit-counter.com

Motto-ul acestei piese autorul l-a luat din Denis Diderot: Unde se află şcoala în care se-nvaţă să simţi?

Tot  un  D.D. era şi Dumitru Dinulescu atunci când era mai tânăr, dar maturizându-se şi ajungând un autor mai complex, şi-a schimbat numele în Puşi Dinulescu.

Plictisit probabil de atâtea premiere pe scenele naţionale, internaţionale şi chiar particulare, a hotărât să se-apropie mai mult de spectatori şi să le ofere o simplă lectură, dar tête-a-tête aproape.

Dar iată despre ce-i vorba în piesă.

Într-o seară de vară, la mare, poate la Mangalia, un bărbat (Milu), inginer, în jur de 40 de ani, o reîntâlneşte pe Doina, doctoriţă, fosta lui iubită din prima tinereţe, care e venită şi ea pe litoral, împreună cu două prietene, tot doctoriţe, Anda şi Marieta.

Dar Doina nu e liberă, trăieşte de 8 ani cu un profesor universitar doctor, cu 20 de ani maI în vârstă. În faţa mărturisirii situaţiei ei, Milu nu se lasă totuşi convins şi insistă, propunându-i să-şi refacă viaţa împreună. Ba mai mult, pentru a o stârni mai tare, începe să-i facă o curte îndrăcită Andei, una din prietenele ei, care e singură şi chiar se şi simte foarte singură. Profitând de confuziile care se nasc în sufletul Doinei, pe de o parte datorită şi atitudinii prea orgolioase şi prea tranşante a profesorului, Milu o recucereşte pe Doina, dar numai pentru scurt timp, ea revenind în cele din urmă la bărbatul, pe care chiar dacă nu-l iubeşte chiar cu un efluviu tineresc, îl respectă. El îi oferă totodată echilibru şi siguranţă. Dar ce se va-ntâmpla cu Milu şi Anda,  prietena Doinei, cu idila lor începută ca un simplu truc sentimental al lui Milu, dar percepută de Anda ca o reală posibilitate de salvare din ghearele singurătăţii?

În ziua de 27 mai 2014, ora 17.30, la Clubul Calderon, din str. Jean-Louis Calderon nr. 39, actorii Erika Băieşu, Avram Birău, Ioana Calotă, Silvia Codreanu, Gabriela Hamzescu, Viorel Păunescu şi Radu Zetu au jucat această comedie amară, la graniţa dintre râs şi plâns. Printre spectatori s-au aflat politicieni (Gelu Voican Voiculescu), regizori (Petru Ionescu, Mircea Marin, Florin Mihăilă, Cristina Nichituş, Dan Victor), scriitori (George Anca, Ion Andreiţă, Florin Costinescu, Aureliu Goci, Dinu Grigorescu, Mariana Petrescu, Dan Predescu, Titus Vâjeu), actori (Cici Dumitrache-Caraman, Cristian Moţiu, Candid Stoica, Romeo Tudor), teleaşti (Mihaela Macovei, Noni Cristea), teatrologi (Ioana Cristea Micescu).

Iar pozele de aici sunt făcute de acelaşi Dan Predescu.

Încălziţi de soare, dar şi de atâta cultură, o parte din cei prezenţi s-au retras în tihna restaurantului Nicoreşti, de la confluenţa străzilor Maria Rosetti cu Toamnei.

AUTORUL