Archive for October 25th, 2016

Dan Predescu. O MIE ŞI UNA DE MORŢI (59)

Tuesday, October 25th, 2016

Atunci când Civilizaţia se trezeşte nas în nas cu nişte împărăţii cu arme multe şi carne de tun ieftină, viitorul lumii nu se anunţă tocmai vesel.

Ştire-bombă, azi, la telejurnal: într-un sat de pe nu mai ştiu unde, a fost surprins un lup ieşit din pădure, care a venit la câinii dintr-o curte, verii lui cu carte de muncă şi cazare asigurată de către angajator, ca să mai socializeze şi să verifice dacă e bună de ceva haleala la patron. După cum se vede, bietul de el nici n-a pus gând rău oilor, nici n-a venit să-i spună vreo poveste cu două înţelesuri domnişoarei Scufiţa Roşie. Cu toate astea, autorităţile locale l-au injectat cu tranchilizant şi l-au dus înapoi în pădure – bine măcar că nu l-au găurit ca pe bietul ursuleţ de la Sibiu.

Simţul umorului – singura scuză a existenţei noastre pe această lume.

Viaţa spirituală: un domeniu în care oamenii evoluaţi, superiori, au numai îndoieli, iar boii, numai certitudini.

Stacy Martin, vedeta din celebrul Nymphomaniac – de meserie, umeraş de haine la nişte case de modă (ziceţi-i “portmantou”, dacă aşa vă sună mai bine, dar să ştiţi că, în filmul acesta, nici vorbă de vreun mantou).

Telectualul dâmboviţean, între cuget şi muget, prost plătit de la buget.

.
Basm trendy: Fut Frumos Fiul Ţoapei Ca Şi Joiana Cosânzeana

Noutăţi în audiovizualul local: Mahala TV şi Tzoapa FM

Lucrare de doctorat în Litere:

NUMĂRUL MORŢILOR ÎN DRAMATURGIA SHAKESPEAREANĂ

Suita de balet Mica balenă

Dacă scriu, e fiindcă altfel m-aş arunca pe geam, de urât şi plictiseală. Ce dracu să facă un pensionar amărât ca mine, decât să stea la fereastră şi să bârfească lumea care trece pe stradă?

Caţele şi ţaţele fac chestia asta la TV. În lipsă de TV, e bun şi internetul.

Suntem produsul vremii noastre. Eu, de ex., care merg spre 70 (mulţumesc, şi dumneavoastră), am crescut cu termenii “Guliver”, “darvinism”, pronunţaţi exact aşa cum se vede aici - şi cu “rugby” pronunţat în vreo cinci feluri, dar niciunul ca la el acasă. Abia aştept să-l aud pe vreun tânăr actor romanglicizat, din ziua de azi, recitând acea baladă de Tudor George care conţine expresia “cu guliverici paşi”.

Mai bine să te urască şi invidieze decât să te compătimească. Cel puţin, în felul ăsta vor fi sinceri.

Dacă visezi că te îndopi cu bunătăţi, că faci o burtă de stă să-ţi pleznească, înseamnă c-o să rabzi de foame un an de zile. Dar dacă visezi că mănânci pardon de expresie, vei câştiga la Loto.

Dacă visezi că faci amor cu Giselle Bündchen, să zicem, înseamnă c-o să iei o blenoragie cu ciucuri de la vreuna chioară şi şchioapă de prin Tei. În general, tot ce visezi că o să fie senzaţional, minunat, extraordinar de nemaipomenit, se va dovedi a fi exact invers.

Aşa zice sufletul neamului omenesc, cel fără nici o legătură cu scoarţa cerebrală, ci, mult mai probabil, cu creierul mic şi cu şira spinării. Cel neschimbat de cincizeci de mii de ani încoace. Sufletul speţei umane n-a avut nevoie să-l înveţe cineva că haleala-i puţină, că viaţa omului e scurtă, că ai-n-ai aventuri romantice, vremea instrumentului romantic-aventuros trece. Ştie toate astea dintr-o îndelungată experienţă – ori, mai bine zis, le are înscrise în codul genetic. El ştie că Zeul, Jupânul, Partidul Şi Guvernul, ca să-i dea ăluia mai mult, trebuie să ia de la tine, să-ţi dea ţie mai puţin. Să te şteargă de pe tabel, cu alte cuvinte, să te taie de pe listă.

Aşa că, nuntă de vei visa, îngropăciune înseamnă. Ba chiar incinerare la Crematoriu, ptiu, Doamne iartă-mă!

Counter instalat la 24.05.2023



free website counter