Archive for October, 2009

Zoli Tőrők

Monday, October 5th, 2009

1

2

3

Adrian Grauenfels

Sunday, October 4th, 2009

un bărbat are nevoie de 2 orgasme pe zi

unul la plecarea la job

altul mai spre seară ca să doarmă fără vise

cu mâna pe fundul iubitei

aproape de intrarea în Paradis

unde capătă fericire şi vise

unde îşi arată virilitatea, măreţia, grozăvia sa de macho

apoi va bea bere

va viziona un film despre avioane submarine

sforăind a deplină fericire

după 15 femei posedate

sau mai puţin

ce mai contează

la apusul zilelor

e un copil frenetic

în pantaloni scurţi muşcând din măr

deşi are ochelari şi scutece

colecţionează amintiri

în căniţa sa de alamă

din care bea cafea

şi uneori scuipă realitate…

*

Să stingi o lampă stinsă

am stins o lampă stinsă
pe ecran cineva cântă Janis Joplin
în spate fum
în faţă labirintul..Şi sting blestemata asta de lampă stinsă care nu se stinge
mi se spune că turnul de fildeş s-a prăbuşit
abisul e mai adânc decat proiecţia lui tridimensională
lumea în care trăim
(de fapt prin care trecem)
şi lampa nu se stinge
tot pâlpâie umbra ei nemângâiată
se ţine după mine
ca un pui de tigru rătăcit

mama întâmplărilor mă cheamă la cină
avem de mestecat amintiri
apoi vom sparge lampa asta stinsă.

*

am băut apă ca să fiu beat
beat şi surd ca un bivol ambivalent
trag la o căruţă plină cu fecioare
le vând mai încolo pe tutun
plantez tutunul, fumez arici masculini
caut explicaţii pretudindeni, îmi trece viaţa ca o nălucă
oare Luca era grec?
oricum mă uit nu găsesc sudul
citesc la felinare umbre
mă ascund polivalent în crepuscul de minotaur
fără coarne, doar feromoni…


*

Ritualul cafelei Elite

ritualul cafelei…
al repetării conforme
gestul cu laptele
buzele cu care sorb un lichid amar
ziua
o începere a unei numărători inverse
seara
o spaimă de năluci
ceara unei lumânări aprinse
lipsa felinarului burghez
sub care să citesc cancanuri şi bârfe
ochelari cu sticlă mată, opac de lacrimi, abureală de solstiţiu
scâncet la două voci ca într-o stampă japoneză
toţi mor la urma urmei, nu?
dar ce lăsăm în urmă, înainte, diagonal şi atemporal?
o săritură de linx, o măreţie a gestului, o modestie a privirii
o călătorie în noi.

*

Într-o zi te-am găsit la pieptul meu Eloise
ca o vietate care urcă şi coboară
până când nu mai contează
pe care parte a zilei sunt
şi de-ar fi doar susurul vîntului
în care ploile toate
nici păsările secundei
nu ar stinge mugurii ce cresc in mineZbor
freamăt
taină
fior
numele de pădure scrijelit pe cioburi
şi uite-mi paşii cum te caută în vreme
ca să îmi fie margine
să îmi fie treaptă
câtă vreme mai fugim peste creste de maci
bând soarele direct din streşini
privind peste creştetul gândurilor
fără să ştim că realitatea
care despică sufletul
cu palme cu tot
în potirul clipelor puţine
ce ne ţin defoame şi desete
e doar efemeră magie …

*

Poezie solemnă pentru Nicolae Ţone

Albina mamă, cărând bijuterii şi chiar pantofi de lac
purtându-şi rangul cam cu un yard peste pământ
cu ochii trimiţând orbitoare ocheade subtile
ni se oferea.
în loc de sâni avea văzduhuri
în loc de copii năştea idei de sticlă
albinele de rang secund
duceau medalii pe perne de puf
învelite în miere coaptă
dansând frenetice dansuri dulci
poetice ca o logodnă febrilă
lipicioase ca un vers eminescian
regele era mut şi foarte mirat de zarva stupului
transpira cu zel în bojocii săi oficiali
încercând să se iubească cu o albină de sex opus
care vai, îl înţepă cu entuziasm în coasta dublă
şi astfel muri de o regală dragoste platonică
facându-şi datoria patriotică..


http://groups.google.com/group/farfuridis?hl=ro