Posts Tagged ‘CIOARA CU 3 ARIPI Dan Predescu Holly Crow’

Paul Abucean şi cioara cu 3 aripi

Saturday, February 26th, 2011

Domnul Paul Abucean, căruia îi e dor de România (şi mie mi-ar fi, dacă m-aş afla unde se află domnia sa - dar, locuind eu la Bucureşti, nu e cazul, credeţi-mă), este un foarte talentat poet şi traducător.

Pe blogul său http://reteaualiterara.ning.com/profile/PaulAbucean?xg_source=activity se pot citi, printre altele, versiunile englezeşti ale câtorva poeme, printre care şi faimosul Mistreţ cu colţi de argint al lui Doinaş.

Şi de asemenea, traducerea unor versuleţe de demult ale subsemnatului. Adică, a acestui catren intitulat Aur şi argint:

Se profila o cioară cu trei aripi

Pe staniolul zorilor dogmatici…

Sărmană cioară, vai,

delicvescentă cioară…

Iat-o pe englezeşte, în viziunea lui Paul Abucean:

Of Gold And Silver

Crow atop the canopy.

Crow alone.

Three-winged crow.

Dawn, coated in tin foil, below.

Dawn, peremptory dawn.

Crow, deliquescent crow.

Crow.

Iar mai departe, încă una, tot a lui, pornind de la amărâta mea de cioară antisocială cu trei aripi -dar ajungând departe, departe…

Of Gold And Silver

Atop the canopy, a Crow.
Her wings are threesome, truly so!
She sits atop the foil of dawn
And mourns us microbes with a yawn.
She lays a cosmic, mighty egg
That’s even stiffer than her leg.
An egg much like the letter “O”
(That’s Daco-Roman, won’t you know?)
She sits atop the universe
And when she rains she does disperse
Her urine over us below
To give us life and make us grow.
She sits atop the canopy
To pee wih glee on thee and me.
Hail to the triple-winged crow!
Hail to today, and right away
Remember Edgar Allan Poe:
The Father,
Son,
And Holy Crow!

DP & Mistreţul cu colţi (paradiţi) de argint

Şi fiindcă veni vorba de Allan Poe, să vedeţi ce chestiuţă am scris eu prin 1969 sau 1970:

A CINCEA DIMENSIUNE

lui Tudor George

Aprigă furtună-ntr-un pahar cu rom,

Suflare furioasă ca vârtejul

Velelor pierdute-n Maëlstrom,

Acel tornado straniu rupe vrejul

Unui amorf dovleac şi îl înalţă

La stare nouă, de cerească

Sferă pe bolta cu schimbată faţă.

Jos - Terra-i o contură flască!

…Şi acum, iată o splendidă echivalare românească a sonetului 66 de Shakespeare, semnată Paul Abucean:

Sonet LXVI (66)

Sătul de toate, moartea îmi invoc;
Văd vrednicul cerşind pentru mîncare,
Medalii pe distinsul dobitoc,
Credinţa răsplătită cu trădare;

Văd mantii aurite pe zălud,
Şi ţol de târfă pe virtutea pură,
Perfecţia o văd proscrisă crud,
Şi laşul văd puterea cum o fură;

Talentu-l văd de cenzori sufocat,
Ştiinţa uzurpată de prostie,
Dispreţuit ce e adevărat,
Şi rob la rău cel bun şi de-omenie.

Sătul de toate, toate le-aş lăsa
De n-ar fi-n lume ea – iubita mea