Posts Tagged ‘Schmeisser’

O MIE ŞI UNA DE MORŢI (63)

Saturday, June 24th, 2017

Guvernul lui Dragnea-fără-Grindeanu este, pe drept cuvânt, unul christic: a înviat după trei zile.

(25.06.2017)

*

Se înjură și caftesc Grindeanu cu Dragnea, Zeița Gabi a Fecundității Naționale și Oligofrenuța V., precum că care-i cel mai adevărat în PSD: ăl de n-a rămas repetent, sau infractorii reșapați Vâlcov și P. Monta. Gălăgie insuportabilă la televizor, de nu se-aude om cu persoană. Și în timpul ăsta, nimeni nu mai aduce vorba de salariile și pensiile care cică urmau să fie mărite de la-ntâi cu două sute la sulă, vorba zânei de la Antena 1.

Cam așa procedează și găștile de rrrromi, în tramvai: se iau, chipurile, la ceartă pentru ca oamenii muncii să se holbeze ca proștii – în timp ce ei îi operează la buzunare.

(15.06.2017)

*

Am cam putea să-i zicem “drôle de guerre”, așa mi se pare. A doua zi după atentatul de la Petersburg, Rusia atac chimic în Siria. La aproape două săptămâni după atentatul din Anglia în care-a fost amestecat Florin brutarul, ia foc, de la etajul 2, blocul londonez de 25 de etaje învelit în polistiren inflamabil și locuit, se pare, doar de imigranți - iar pompierii se mișcă încet, încetișor… Se non e vero…

*

Masele: cur mare, cap mic. Greu de urnit din loc. Telectualii: cap mare, cur mic. Greu de rezistat pe două picioare.

*

Deosebiri politice între occidentali și ruși: unii vor să ne acceseze prin gaura din față, iar ceilalți, prin celelalte. Și fără prezervativ.

*

Pupatul în cur și mușcatul de cur – cei doi poli ai gazetăriei dâmbovițene. Tertium non datur.

*

Cică “n-a spus nimic din care să rezulte că aprobă politicile lui Hitler” (ăla fiind un ditamai cadru universitar care-l invocă, nevinovat, pe Führer). Silogismul de mahala, de maidan, golănesc, se numește “sofism”. E exact soiul de gândire cu care cucerești gloata. Și care, de altfel, dă eficiență discursului public - deoarece nu oamenii inteligenți sunt majoritari pe lumea asta. Părerea mea.

*

Iar s-au desecretizat tone de mărturii scrise, fotografice și filmate referitoare la al doilea război mondial, din arhivele occidentale. Din care reiese cu tot mai mare claritate că Hitler avea nevoie doar de câteva luni – și mai ales, de petrol – ca să învingă. Și că declarațiile lui despre noile arme secrete nemțești nu erau simple lăudăroșenii, așa cum ne-au tot învățat învingătorii să credem, timp de 70 de ani după aceea. Devine tot mai evident că, dacă Aliații au putut ajunge, la începutul anului 1945, până în inima Germaniei, asta s-a datorat în primul rând faptului că tancurile și avioanele nemțești au rămas în pană de benzină, ele având performanțe incomparabil mai mari decât ale adversarilor.

Pilotul automat al rachetelor nemțești care au bombardat Londra a fost adaptat, în ultima fază a războiului, ca stabilizator giroscopic al ultimelor modele de tancuri nemțești, permițând tragerea din mers - de unde el a ajuns direct în tancul T55, pe care-am făcut eu armata, probabil fără nici o modificare.

Presupun că același lucru se poate spune despre instalația de vedere nocturnă, în infraroșu, făcută de nemți pentru arme de infanterie, care a ajuns și ea pe tancul meu. Aceasta fiind, de altfel, una foarte slabă, puteai distinge omul din fața ta la cel mult 10-15 metri - și periculoasă pentru cel care o folosea, deoarece era activă, adică emitea un fascicul infraroșu, ceea ce o făcea o țintă perfectă pentru adversar (lucru care s-a văzut foarte clar în războiul arabo-israelian din 1974, când toate tancurile siriene dotate cu ea, care au atacat noaptea, au fost distruse.) Iar arma de asalt Schmeisser StG44, care n-a mai apucat să fie distribuită trupelor nemțești decât în cantitatea de vreo sută de mii de bucăți, s-a trezit botezată Kalașnikov și e o genială invenție rusească…

Cât despre avionul cu reacție Messerschmidt 262, nici nu face să mai discutăm. Cică unul dintr-ăsta ar fi doborât 17 bombardiere aliate într-o singură msiune…

În lumina noilor dezvăluiri, eu zic că ar cam fi cazul să reconsiderăm actul de la 23 August, indiferent de denumirea pe care am vrea să i-o atribuim.

*

Aflu, dintr-un articol recent (Titu Maiorescu revizitat de Cécile Folschweiller, de Nicolas Trifon, în Dilema veche nr. 695, pag. 14) că prima traducere din Schopenhauer în franceză, publicată în 1880 la Paris, aparține unui român, Alexandru Cantacuzino. Românie, tu, care pui mare preț pe toate căcaturile, chipurile, reprezentative – și nici nu-ți cunoști sau îți treci sub o tăcere dușmănoasă adevăratele valori și performanțe…

*

À propos de actualul bulevard Iancu de Hunedoara (care, pe vremuri era bulevardul Bonaparte, iar mai apoi, Ilie Pintilie):

Mare-ai fost tu, măi Ilie,
Mare-a fost și Bonaparte;
Nu aici – în altă parte.
Dac-ar fi cumva să fie
Strada alt nume să poarte…
Ori Napoleon Pintilie,
Ori Ilie Bonaparte!

…Mare-ai fost tu, Păstorel dragă!

www.easy-hit-counter.com
www.easy-hit-counter.com