Garcia Lorca - Puşi Dinulescu (traduceri inedite)

/

ROMANSA LUNII, LUNII

Conchitei Garcia Lorca

Într-un malacov de chiparoase,

a venit la fierărie luna.

Un băiat o priveşte

şi rămâne pierdut, privind-o…

În  aerul cutremurat,

mişcându-şi braţele,

luna, lubrică şi pură,

îşi arată sânii tari, de cositor.

- Lună, lună, lună! Fugi!

Că acuma vin gitanii,

şi-ţi iau inima şi-o fac

brăţări albe şi cercei!

- Ia, lasă-mă, să dansez!

Pot să vină toţi gitanii,

te-or găsi cu ochii-nchişi,

întins pe nicovală.

- Lună! Lună! Lună! Fugi!

Le aud caii!

- Mai bine nu călca

peste albul meu scrobit!

Bătând toba câmpiei,

călăreţul se-apropia.

Băiatul, în fierărie,

cu ochii-nchişi rămăsese.

Şi prin crângul de măslini

veneau, bronz şi vis,

gitanii. Aveau gâtul drept

şi ochii-ntredeschişi…

Cum mai cântă cucuveaua!

Cum mai cântă-ntr-un copac!

Peste boltă trece luna,

c-un băiat de mână.

Plâng gitanii-n fierărie,

urlă toţi gitanii.

Vântu-nvăluie fierăria,

o tot învăluie.

PRECIOSA ŞI VÂNTUL

lui Dámaso Alonso

Luna ei de pergament

bătând, Preciosa vine,

pe cărarea  de pământ şi apă,

între lauri şi cristale.

Tăcerea fără stele

fuge din  tamburină

şi cade în marea zbătând şi cântând

noaptea ei plină de peşti.

Iar în creierii de munte,

lâmgă turnurile albe,

unde locuiesc englezii,

dorm carabinierii, care îi păzesc.

Şi gitanii apei,

ca să se distreze, ridică

nişte chioşcuri din cochilii de melci

şi ramuri verzi de pin.

x

În luna ei de pergament,

Preciosa vine  bătând.

S-a ridicat s-o vadă

vântul, cel mereu neadormit.

San Cristobalón, gol,

plin de limbi de foc cereşti,

se uită  la fată şi fluieră

o pierdută şi dulce tânguire…

- Lasă-mă să-ţi ridic

rochia, să te văd…

Deschide-ţi în degetele mele bătrâne

trandafirul albastru al pântecului.

Preciosa-şi aruncă tamburina

şi fuge fără să se-oprească.

Vântul bărbătoi vine după ea,

cu o spadă fierbinte…

Marea-şi înghite vuietul,

măslinii  se fac palizi,

cântă flautele umbrei

şi gongul de puf al zăpezii.

- Preciosa, fugi, Preciosa,

că te prinde vântul verde!

Fugi, Preciosa, fugi!

Uită-te pe unde vine

satírul de stele joase

şi cu limbi de foc, strălucitoare!

x

Moartă de frică, Preciosa

intră-n casa,

unde-s pinii-n faţă

şi-unde stă consulul englez.

Speriaţi de ţipete,

vin trei carabinieri,

în mántiile lor negre

şi cu bonetelele trase pe sprânceană.

Englezul dă gitanei

o cană de lapte cald

şi un pahar cu rachiu de ienuper,

dar ea nu-l bea.

Şi în timp ce povesteşte-acelor oameni,

plângând, aventura ei,

vântul, furios, muşcă.

din acoperişul de ardezie.

ÎNCĂIERARE

lui Rafael Méndez

În mijlocul râpei,

cuţitele de Albacete,

înzorzonate de sângele duşman,

ca peştii lucesc.

O lumină grea, de cărţi de joc,

decupează-n verdele acid

cai înfuriaţi

şi profiluri de călăreţi.

În coroana unui măslin

plâng două femei bătrâne.

Taurul încăierării

se suie pe ziduri.

Îngeri negri aduc

batiste şi apă de zăpadă.

Îngeri cu aripi mari,

de cuţite de-Albacete.

Juan Antonnio de Montilla

se rostogoleşte mort la vale,

trupul lui e plin de crini

şi-are-o rodie la tâmplă.

Cruce de foc acum urcă,

drumul morţii.

x

Judecătorul, cu garda civilă,

vine prin crângul de măslini.

Sângele vărsat se tânguie

în cântecul mut, de şarpe.

- Domnilor gardieni civili,

aici s-a-ntâmplat ca de obicei.

Au murit patru romani

şi cinci cartaginezi.

x

Nebună de smochini

şi de vaiere fierbinţi, după-amiaza

cade-n leşin pe pulpele

rănite-ale călăreţilor.

Şi îngeri negri zburau,

prin vântul de vest,

îngeri cu plete lungi

şi inimi de untdelemn.

ROMANSĂ SOMNAMBULĂ

Gloriei Giner şi lui Fernando de los Ríos

Verde, cât te vreau, verde.

Verde vânt. Crengi verzi.

Vasul pe mare

şi calul pe munte.

Cu o umbră-n jurul taliei,

ea visează, din balconul ei,

cu carnea ei verde, cu părul verde

şi ochii reci, de argint.

Verde, cât te vreau, verde.

La luna gitană

toată lumea priveşte,

numai ea nu poate vedea.

x

Verde, cât te vreau, verde.

Stele mari, îngheţate

vin cu peştele de umbră

http://www.youtube.com/watch?v=_upWL_v0pd0

Tags: , , ,

Comments are closed.