Dan Predescu. O MIE ŞI UNA DE MORŢI (10)
Avertisment
Rândurile de mai jos constituie un pamflet şi trebuie luate ca atare.
Să nu-mi spuneţi că vi le-am dat drept sonete.
În zilele astea cu îngheţ şi îngheţaţi, televiziunile noastre ni-i arată întruna, de enşpe mii de ori, ni-i bagă pe gât până la scârbă şi vomă pe tovarăşii cu munci de răspundere care ne încredinţează că, uite, statu-i sărac şi n-are bani de aruncat pe utilaje de deszăpezire. Şi că de-aia-i lăsăm să se congeleze, pe şosele înecate-n zăpadă, pe şoferii ghinionişti şi pe pasagerii ambulanţelor care au avut obrăznicia să ne deranjeze, cu crizele lor de inimă şi cu naşterile lor premature, în împrejurări de-astea, când însuşi domnul prim ministru dă la lopată ca şi cum l-ar plăti ăştia în acord.
Şi spre convingere, ne arată un tanc, un tanc adevărat şi ultramodern, care-a ieşit, cu tunul lui cu tot, cu mitralieră, radar şi ce-o mai fi având el pe-acolo, să-i ajute pe înzăpeziţi.
Biiing! face atunci clopoţelul din căpăţâna mea craniană – păi dacă tot suntem aşa de disperaţi încât am ajuns să recurgem la serviciile mândrelor noastre forţe armate antiimperialiste (nu mai sunt antiimperialiste? scuzaţi, pe mine nu m-au anunţat), de ce nu trimitem pe teren şenilatele şi semişenilatele trupelor de Geniu, care tocmai pentru situaţii de-astea au fost făcute?
Şi atunci, bang-bang-balang se aude ditamai clopotul mânăstiresc al următorului telejurnal: un domn general Bădăran, sau aşa ceva, tocmai fu condamnat la patru ani, cu suspendare, fiindcă, împreună cu alt domn gheneral, schimbară tehnica de luptă a armatei (printre care, probabil, şi vehiculele care lipsesc astăzi la apel) – contra oarece prezervative reşapate. Plus bonus: osutăpaişpe cornete bomboane agricole de protocol.
Mare noroc ai, don’ gheneral, că trăieşti în România: în oricare alt loc din lume, din Vanuatu până-n Botswana sau Burkina Fasso, suspendarea matale ar arătat cu totul altfel.
- - - - - - -
Gugălu’ să trăiască: azi 29 ianuarie 2012 am descoperit articolul de mai jos (vezi link-ul).
Vasăzică, zicea Adevărul în 2010, măcar vreo câteva dintre vehiculele cu pricina ale armatei, aflate în perfectă stare de funcţionare, au scăpat de vânzarea la fier vechi şi au ajuns în proprietatea unor primării comunale care chiar aveau nevoie de ele pentru situaţii precum cea de faţă: înzăpeziri, incendii şi alte calamităţi. Iar aceste comune, întâmplător, se află chiar acolo, în zona cea mai afectată de viscol şi nămeţi, respectiv acolo unde competentul nostru prim ministru ne spune că nu pot pătrunde utilajele pe care le are el la dispoziţie, fiindcă ele sunt utilaje din construcţii blablablabla…
Bre dom’ prim ministru, păi de ce nu le-ai dat, domne, un telefon primarilor din comunele astea, că ei ar fi venit trap-galop cu tanchetele lor şi ar fi rezolvat în 24 de ore tot ce nu poţi/vrei să rezolvi matale, de o săptămână încoa’, dând cu cazmaua la telejurnal ? Şi n-ar mai fi murit oameni îngheţaţi în maşinile lor, pe „autostrăzile” Patriei… à propos, de moartea ăstora cine se face vinovat, Moş Gerilă ?
Guvernul actual este un uriaş recipient plin cu rahat, căruia Emil Boc îi este dopul.
Ulterior, însă, am descoperit chestia asta, care pune lucrurile într-o lumină şi mai simpatică :
http://www.legex.ro/Hotarare-151-12.02.2004-42487.aspx
Una dintre caricaturile celebre ale lui Mihai Stănescu este cea cu miliţianul înarmat cu bulan, care se răţoieşte la vatmanul unui tramvai: „trage pe dreapta şi nu mai discuta !”
Până ieri, am crezut că apariţia în cauză era un miliţian generic, anonim. Dar ieri am aflat – şi chiar din gura lui: miliţianul în chestiune poartă numele (şi mutra) unui celebru antrenor de fotbal. Al cărui gipan a fost lovit de un tramvai rău intenţionat, care n-a vrut să tragă pe dreapta şi nici să-l ocolească.
La ordinea zilei: ACTA
Numai că actualul tratat anti-piraterie pe care ne grăbirăm să-l semnăm nu prea conţine lucruri noi, în comparaţie cu proiectele de reglementări care făceau valuri, acum doi-trei ani, prin Uniunea Europeană.
Aveţi aici un mic documentar pe care l-am întocmit pe vremea aceea, pe când lucram la ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor):
http://refresh.ro/wp-content/uploads/2009/10/Buletin-Informativ-ORDA-nr-3-2009-01.10.2009.pdf
Tags: O MIE SI UNA DE MORTI de Dan Predescu, semisenilate, senilate