Ca pe-Al XV-lea Congres
EPILOG
(la 22 noiembrie 2016)
N-o mai luăm. S-o cumpere cine-o vrea. Banii voştri ?
Care bani ???
http://www.patraru.ro/2016/11/21/brancusi-nu-mai-e-al-nostru/
S-a-ncins tărâţa în… Asta, pe limba străzii, vrea să spună că s-au încins spiritele. În bravii noştri comentatori, de astă dată.
Şi anume, cu ocazia proiectatei cumpărări de către stat a brâncuşienei Cuminţenia pământului.
Lăsând deoparte detaliul că un ministru al Culturii bine intenţionat, dar, probabil, aburit de către subalterni, trecând sub tăcere, deci, împrejurarea că dl Vlad Alexandrescu e pe cale să se facă de râs vânzând blana ursului din pădure, adică anunţând încheierea unei înţelegeri pe care partenerul în chestie o denunţă la un sfert de oră după aceea, să ne concentrăm, deocamdată, atenţia asupra reacţiilor Directorilor de Conştiinţe (aşa li se spunea pe timpuri, când noţiunea de “propagandist” era abia în faşă, iar agenţi publicitari încă nici nu visam c-ar putea să existe).
Iată, domnul Ion Cristoiu e de părere că faimoasa sculptură ar trebui naţionalizată, profitând şmechereşte de o chichiţă legală. Nimic nou pe frontul de Vest – decât încă o provocare cinic-golănească marca Ion Cristoiu, vai de cine pune botu’.
Iar şi mai domnul Lucian Mândruţă afirmă că banii de care e vorba, adică unşpe milioane de euro, ar trebui păstraţi pentru bătrâni, spitale etc.
Curios cum doi comentatori cu poziţii, de regulă, atât de diferite, se întâlnesc, de astă dată, pe terenul trogloditismului.
Nu vreau să rostesc vorbe mari – patriotism, mândrie naţională etc. – ci îmi permit doar să sugerez o modalitate mai expeditivă de a face rost de bani: să se pună, odată, în executare măcar jumătate din confiscările hotărâte de Justiţie în marile jafuri din perioada postdecembristă.
Şi mă mai gândesc la o chestiuţă: oare n-ar vrea marile personalităţi penale ale Patriei să contribuie benevol cu câte, măcar, o sută de mii de euroi? Vă garantez că, dacă ar face-o (suma fiind floare la ureche pentru ele), numele le-ar fi pomenit în veci la intrarea în cavoul muzeistic cu pricina, în calitate de ctitori, efori, sau ce mai vreţi dumneavoastră – iar zeiţa chioară a Justiţiei le-ar mai scădea din anii de pârnaie. Şi n-ar mai fi ei obligaţi, săracii, să scrie atâtea cărţi.
Numele poPulimii pe care-o are în vedere dl. ministru pentru colecta sa publică, oricum, nu pot fi amintite, din motive obiective. (Aşa cum am mai spus şi altădată, somnul raţiunii naşte miniştri).
Apropont, colecte de-astea publice au mai fost şi după construirea Ateneului, acum un secol, de care pomeneşte dom ministru. Uite una mai recentă:
Sunt curios: ce s-ar putea spune în apărarea unei asemenea poziţii? Dar împotrivă? Şi ce vor spune propagandiştii noştri despre asta? Îi aştept cu interes, ca pe-Al Cinşpelea Congres.
PS. Mai ştie cineva ceva despre banii strânşi pentru victimele de la Colectiv ?
&
după doar 3 zile :
Eu… ce să mai zic? Încă o dată (a câta oară?), flatat că o persoană atât de TVcunoscută gândeşte la fel ca mine. La fix trei zile după mine…
http://www.patraru.ro/2016/03/21/9279/